Glaucomul: Tipuri, Simptome, Diagnosticare si tratament

Ce este Glaucomul?

Glaucomul reprezintă o grupă de afecțiuni oculare care afectează nervul optic, esențial pentru vederea noastră. Această boală progresează de obicei fără simptome evidente în stadiile inițiale și poate duce la pierderea vederii dacă nu este tratată. Factorul cel mai adesea asociat cu dezvoltarea glaucomului este creșterea tensiunii intraoculare, dar există și cazuri în care persoanele cu tensiune normală dezvoltă glaucom.

Detectarea precoce a glaucomului este crucială, deoarece tratamentele aplicate în stadiile incipiente pot preveni deteriorarea vizuală semnificativă sau chiar pierderea totală a vederii.

Controlul regulat al sănătății ochilor, inclusiv măsurarea tensiunii intraoculare și evaluarea nervului optic, joacă un rol esențial în identificarea timpurie a acestei boli.

Care sunt cauzele glaucomului

1. Presiune intraoculară ridicată (PIO): Cea mai semnificativă cauză a glaucomului este presiunea anormal de ridicată în interiorul ochiului. Fluidul din ochi (umoarea apoasă) care nu se scurge corect poate crește presiunea, afectând nervul optic.
2. Anomalii anatomice: În cazul glaucomului cu unghi închis, unghiul dintre iris și cornee este mai mic, ceea ce poate împiedica drenajul normal al umorii apoase.
3. Blocarea drenajului: Diferite condiții pot duce la blocarea canalelor de drenaj ale ochiului, cum ar fi în glaucomul pigmentar sau pseudoexfoliativ.
4. Factori vasculari: Unele cercetări sugerează că o circulație sanguină slabă și problemele vasculare la nivelul nervului optic pot contribui la dezvoltarea glaucomului cu tensiune normală.

Tipuri de Glaucom

Glaucomul nu este o singură boală, ci un grup de afecțiuni care pot afecta ochii în diferite moduri. Înțelegerea tipurilor de glaucom este esențială pentru a identifica abordarea corectă de tratament.

1. Glaucom cu Unghi Deschis (Primar)

Acesta este cel mai comun tip de glaucom și progresează foarte lent, adesea fără simptome evidente până când vederea periferică începe să fie afectată semnificativ. Tensiunea intraoculară crescută, care dăunează treptat nervului optic, este principala caracteristică, iar detectarea timpurie este esențială pentru managementul eficient al bolii.

2. Glaucom cu Unghi Închis

Contrar glaucomului cu unghi deschis, acesta poate evolua foarte rapid și este considerat o urgență medicală. În glaucomul cu unghi închis, fluidul ocular nu poate drena corect din cauza unui unghi îngust sau complet blocat între iris și cornee, ceea ce duce la o creștere bruscă și severă a tensiunii intraoculare. Simptomele includ durere intensă, înroșirea ochilor, vedere încețoșată, și chiar greață sau vărsături.

3. Glaucom Secundar

Această formă de glaucom este cauzată de o altă condiție medicală sau de efectele secundare ale anumitor medicamente. De exemplu, glaucomul neovascular este frecvent asociat cu diabetul și se caracterizează prin creșterea anormală a vaselor de sânge pe iris și în alte părți ale ochiului, ceea ce poate bloca drenajul fluidului ocular.

Exista mai multe tipuri de glaucom secundar: glaucom neovascular, glaucom inflamator (uveitic), glaucom traumatic, glaucom indus de medicamente, glaucom pseudoexfoliativ, glaucom pigmentar si glaucom facomorfic

3.1. Glaucom Neovascular:

• Particularități: Dezvoltarea de noi vase de sânge anormale pe iris și unghiul de drenaj al ochiului.
• Cauze: Complicații ale diabetului, ocluziei venei retiniene și alte afecțiuni vasculare.

3.2. Glaucom Inflamator (Uveitic)

• Particularități: Inflamația cronică a ochiului poate bloca sistemul de drenaj.
• Cauze: Uveită și alte inflamații intraoculare.

3.3.Glaucom Traumatic:

• Particularități: Leziuni oculare anterioare care afectează drenajul fluidului ocular.
• Cauze: Contuzii, intervenții chirurgicale sau traume perforante.

3.4. Glaucom Indus de Medicamente

• Particularități: Creșterea tensiunii intraoculare din cauza utilizării pe termen lung a medicamentelor.
• Cauze: Corticosteroizi și alte medicamente.

3.5. Glaucom Pseudoexfoliativ

• Particularități: Depozitarea de material pseudoexfoliativ care blochează canalele de drenaj.
• Cauze: Depozite de material pseudoexfoliativ.

3.6. Glaucom Pigmentar

• Particularități: Particule de pigment de pe iris blochează canalele de drenaj.
• Cauze: Pigment desprins din iris.

3.7. Glaucom Facomorfic

• Particularități: Cristalinul mărit sau deplasat blochează drenajul fluidului ocular.
• Cauze: Cataractă severă sau dislocarea cristalinului.

4. Glaucom Congenital

Prezent de la naștere sau dezvoltat în primii ani de viață, glaucomul congenital este rezultatul unei anomalii în dezvoltarea structurii ochiului. Semnele includ sensibilitate la lumină, lăcrimare excesivă și cornee opacifiate sau mărite.

5. Glaucom cu Tensiune Normală

Deși tensiunea intraoculară este în limite normale, pacienții cu acest tip de glaucom prezintă totuși deteriorare a nervului optic și pierdere a câmpului vizual. Factorii care pot contribui includ probleme la nivelul fluxului sanguin către nervul optic.

Simptomele Glaucomului

Glaucomul este adesea numit „hoțul tăcut al vederii” pentru că multe dintre formele sale nu prezintă simptome inițiale până când nu este prea târziu. Înțelegerea simptomelor specifice poate ajuta la diagnosticarea precoce și la începerea tratamentului pentru a preveni pierderea vederii.

Simptome Generale

Pentru multe tipuri de glaucom, în special glaucomul cu unghi deschis, primele semne pot fi subtile. Pierderea treptată a vederii periferice, adesea în ambele ochi, este unul dintre primele indicii.

Această pierdere este adesea observată doar atunci când boala a avansat semnificativ, deoarece zona centrală a vederii, care este folosită pentru activități precum cititul și condusul, rămâne neafectată până în stadiile târzii.

Simptome Specifice Fiecărui Tip de Glaucom

1. Glaucom cu Unghi Deschis: Adesea asimptomatic în stadiile incipiente, simptomele devin evidente doar atunci când boala este avansată, manifestându-se prin pierderea treptată a vederii periferice, de obicei în ambele ochi.
2. Glaucom cu Unghi Închis: Simptomele apar brusc și pot fi severe, incluzând durere intensă în ochi, înroșirea ochilor, vedere încețoșată, apariția halourilor în jurul luminilor, greață și chiar vărsături. Este considerat o urgență medicală.
3. Glaucom Secundar: Simptomele depind de afecțiunea sau condiția care a declanșat glaucomul. De exemplu: în glaucomul neovascular, pacienții pot observa o scădere a vederii asociată cu durere, dacă vasele de sânge nou formate cauzează hemoragii sau blocaje.

• Glaucom Neovascular: În glaucomul neovascular, pacienții pot experimenta durere oculară severă, vedere încețoșată și înroșirea ochilor, cauzate de creșterea anormală a vaselor de sânge.
• Glaucom Inflamator (Uveitic) se manifestă prin durere oculară intensă, roșeață, sensibilitate la lumină și vedere încețoșată, datorită inflamației cronice a ochiului.
• Glaucom Traumatic: În glaucomul traumatic, pacienții pot avea durere oculară, înroșirea ochilor și scăderea acuității vizuale, ca urmare a leziunilor oculare anterioare.
• Glaucom Indus de Medicamente poate provoca vedere încețoșată și disconfort ocular, frecvent asociate cu utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor.
• Glaucom Pseudoexfoliativ se caracterizează prin creșteri episodice ale tensiunii intraoculare, pierderi vizuale temporare și durere oculară, datorită acumulării de material pseudoexfoliativ.
• Glaucom Pigmentar: În glaucomul pigmentar, pacienții pot experimenta vedere încețoșată și pierderea episodică a vederii periferice, adesea după exerciții fizice, din cauza particulelor de pigment care blochează canalele de drenaj.
• Glaucom Facomorfic se manifestă prin vedere încețoșată, halouri în jurul luminilor și disconfort ocular, cauzate de cristalinul mărit sau deplasat care blochează drenajul fluidului ocular.

4. Glaucom Congenital: Prezent la naștere, simptomele includ cornee mărite sau opacifiate, lăcrimare excesivă și sensibilitate la lumină. Bebelușii pot fi, de asemenea, iritabili și să se ferească de lumina intensă.
5. Glaucom cu Tensiune Normală: Similar cu glaucomul cu unghi deschis, dar fără creșterea tensiunii intraoculare. Simptomele includ pierderea vederii periferice și adesea avansează neobservate până la afectarea semnificativă a vederii.

Semne de Avertizare și Când să Cauți Ajutor

Orice schimbare în vederea periferică, dificultatea de a vedea în condiții de lumină slabă, sau apariția bruscă a simptomelor vizuale sunt semne că este timpul să consulți un specialist. Diagnosticarea timpurie este cheia prevenirii pierderii vederii.

Înțelegerea simptomelor glaucomului permite pacienților și familiilor lor să fie mai vigilente și să acționeze rapid la apariția oricăror semne suspecte.

Urmează să abordăm metodele de diagnosticare a glaucomului, un pas esențial în confirmarea prezenței bolii și în stabilirea celor mai eficiente strategii de tratament.

Diagnosticarea Glaucomului

Diagnosticarea din timp a glaucomului este crucială pentru a preveni deteriorarea ireversibilă a vederii. O serie de teste oftalmologice sunt utilizate pentru a evalua starea ochilor și pentru a identifica semnele timpurii ale glaucomului.

Teste de vedere standard

• Tonometria: Este cel mai frecvent test utilizat pentru a măsura tensiunea intraoculară. Această procedură implică aplicarea unei presiuni blânde pe ochi pentru a testa rezistența la presiune, un indicator al tensiunii interne a ochiului.
• Perimetria (Testul Câmpului Vizual): Acest test măsoară câmpul vizual pentru a identifica zonele în care vederea a fost pierdută. Glaucomul afectează adesea inițial vederea periferică, iar acest test poate ajuta la cartografierea pierderii de vedere și la monitorizarea progresiei bolii.

Teste oculare avansate

• Tomografia în Coerență Optică (OCT): OCT este o tehnică imagistică noninvazivă care furnizează imagini detaliate ale structurilor ochiului, inclusiv a nervului optic și a fibrelor nervoase retiniene. Este extrem de utilă pentru detectarea schimbărilor subtile în structura ochiului care pot indica dezvoltarea glaucomului.
• Examinarea fundului de ochi: Aceasta implică utilizarea unei camere speciale pentru a capta imagini detaliate ale retinei și nervului optic. Aceste imagini sunt esențiale pentru a evalua sănătatea nervului optic și pentru a identifica orice semne de deteriorare sau modificări legate de glaucom.

Prin diagnosticarea corecta a glaucomului obținem o imagine completă a sănătății oculare a pacienților și pentru a stabili cel mai eficient plan de tratament.

Dacă te întrebi cum poate fi tratat glaucomul, iată cele 3 opțiuni de tratament: medicamente, terapie cu laser și chirurgie.

Tratamentele glaucomului

Tratamentul glaucomului vizează reducerea tensiunii intraoculare pentru a preveni sau a încetini deteriorarea nervului optic. În funcție de tipul și severitatea glaucomului, pot fi recomandate diverse opțiuni de tratament, toate disponibile la clinica oftalmologică IRIS OptiMed.

1. Medicamente

Formă de tratament cea mai comună pentru glaucom implică utilizarea picăturilor pentru ochi care ajută la scăderea presiunii intraoculare. Acestea pot reduce producția de umoare apoasă (lichidul clar din interiorul ochiului) sau pot îmbunătăți drenajul fluidului din ochi.

Medicamentele trebuie folosite conform instrucțiunilor pentru a maximiza eficacitatea și pentru a minimiza efectele secundare.

2. Terapia cu Laser

Procedurile cu laser, cum ar fi trabeculoplastia cu laser, sunt utilizate pentru a îmbunătăți drenajul fluidului ocular. Această metodă poate fi eficientă pentru pacienții care nu pot tolera medicamentele sau pentru cei cărora medicamentele nu le mai controlează adecvat condiția.

3. Chirurgie

În cazurile mai severe sau atunci când tratamentul medicamentos și cel cu laser nu sunt eficiente, poate fi necesară intervenția chirurgicală.

Proceduri cum ar fi trabeculectomia creează un nou canal de drenaj pentru a ajuta la scurgerea fluidului ocular. Alte tehnici chirurgicale pot include implantarea de dispozitive de drenaj sau chiar chirurgia minim invazivă a glaucomului (MIGS), care utilizează dispozitive microscopice pentru a reduce presiunea intraoculară.

Cum gestionam glaucomul pe termen lung

Gestionarea glaucomului este un proces continuu care necesită monitorizare regulată și ajustări ale tratamentului pe parcursul vieții pacientului.

La clinica oftalmologică IRIS OptiMed, pacienții beneficiază de urmărirea periodică a tensiunii intraoculare și a sănătății nervului optic, alături de evaluări repetate ale câmpului vizual pentru a detecta orice schimbări în timp.

Verificările regulate sunt esențiale pentru a asigura că tratamentul rămâne eficient și pentru a ajusta terapia atunci când este necesar.

Anumite ajustări ale stilului de viață, cum ar fi exercițiile fizice regulate și o dietă sănătoasă, pot ajuta la controlul glaucomului. De asemenea, este important ca pacienții să fie conștienți de factorii de risc și să evite situațiile care pot agrava boala.

Deși glaucomul nu poate fi întotdeauna prevenit, există măsuri care pot ajuta la gestionarea riscurilor și la menținerea sănătății oculare. Educația și conștientizarea sunt vitale pentru detectarea timpurie și tratamentul eficient al glaucomului.

Factori de Risc pentru Glaucom

1. Vârsta: Riscul de a dezvolta glaucom crește semnificativ cu vârsta, în special după 60 de ani.
2. Etnia: Persoanele de origine africană, asiatică și hispanică sunt la un risc mai mare de a dezvolta anumite tipuri de glaucom.
3. Istoricul familial: Glaucomul tinde să fie ereditar. Dacă membrii familiei apropiate au glaucom, riscul de a dezvolta boala este mai mare.
4. Condiții medicale preexistente: Diabetul, hipertensiunea arterială, bolile de inimă și hipotiroidismul sunt legate de un risc crescut de glaucom.
5. Leziuni oculare: Leziunile anterioare ale ochiului pot crește riscul de glaucom. Acestea pot include leziuni directe sau intervenții chirurgicale oculare.
6. Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor: Medicamentele, în special sub formă de picături pentru ochi, pot crește riscul de glaucom.
7. Subțierea corneei centrale și a nervului optic: Indivizii cu cornee subțire și cu aspecte atipice ale nervului optic au un risc mai mare de glaucom.